MAI BUN CA RENOIR?

La dezbatere au participat istorici şi critici de artă, scriitori şi artişti, printre care Isabel del Rio, Martin Cid, Romeo Niram şi Jaime Hernandez de la Torre.

Scriitorul Martin Cid, directorul revistei Yareah, a început să studieze opera lui Nicolae Grigorescu în urmă cu patru ani. „Am văzut întâmplător un tablou al artistului român şi am rămas impresionat. Din nefericire,  foarte puţini spanioli ştiu cine a fost Grigorescu. „Estetic vorbind, operele lui Grigorescu şi ale lui Renoir sunt la fel de bune. În plus, pentru pictorul român a fost mai uşor să expună în Paris decât pentru Renoir. Grigorescu s-a întors în România prea devreme. Dacă  ar fi rămas în Paris ar fi fost mai cunoscut decât Renoir“, a spus Martin Cid.

În aceeaşi ordine de idei, pictorul român Romeo Niram a menţionat că mediul în care au trăit cei doi artişti a reprezentat un factor decisiv în afirmarea lor în cultura universală. „Pierre-Auguste Renoir a fost înconjurat de alţi pictori precum Pablo Picasso şi Amadeo Modigliani, care l-au ajutat să devină şi mai cunoscut decât era, în timp ce Nicolae Grigorescu a fost părintele picturii moderne în România“, a afirmat Romeo Niram.

N.Grigorescu- Andreescu la Barbizon
 

ROMÂNIA NU ÎŞI SUSŢINE VALORILE

În viziunea pictorului spaniol Jaime Hernandez de la Torre, pentru artiştii români este foarte dificil să devină celebri în lume, deoarece România nu îşi promovează suficient valorile. „Foarte mulţi artişti buni sunt români. Din nefericire, România i-a susţinut şi promovat foarte puţin, lucru care este în detrimentul culturii universale. Lumea ar avea multe de învăţat de la ei“, a precizat Jaime Hernandez de la Torre.

Isabel del Rio a încheiat dezbaterea într-un ton optimist, afirmând că Nicolae Grigorescu ar putea deveni la fel de celebru ca pictorul El Greco, ale cărui lucrări au fost descoperite târziu. Isabel del Rio s-a documentat timp de doi ani în legătură cu opera şi viaţa lui Grigorescu. „Paralela între pictorul român şi cel francez mi se pare adecvată. Era timpul ca Grigorescu să fie cunoscut în Spania şi aşezat alături de artişti cunoscuţi în toată lumea“, a conchis istoricul de artă.

Părintele picturii moderne

Nicolae Grigorescu (1838-1907) este primul dintre fondatorii picturii române moderne. În 1861, a plecat la Paris să studieze la Şcoala de Belle-Arte. Şi-a desăvârşit arta studiindu-i pe Millet, Corot, Courbet. La vârsta de 60 de ani s-a întors în România. Grigorescu rămâne unul dintre cei mai căutaţi pictori în licitaţiile româneşti de artă. Lucrarea „Păstorița“ a fost achiziţionată, în 2010, cu 175.000 euro.

 

 

 

Renoir, scump în licitaţii

Pierre-Auguste Renoir (1841-1919) este, alături de Monet, Sisley, Cézanne, creator al curentului impresionist. La 13 ani a început să lucreze ca pictor de porţelanuri, evantaie şi jaluzele, pentru a strânge bani să studieze pictura. În 1862, a fost admis în Academia de Belle-Arte din Paris. Într-o licitaţie organizată în 2008, pictura „Loja“, de Pierre-Auguste Renoir, a fost adjudecată la preţul de 9.880.832 euro.

 

 

 

 

Surse:  www.adevarul.ro, www.produsin.ro, www.artmark.ro

I. Preambul

Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică din Veneţia (numit în cele ce urmează IRCCU Veneţia), în conformitate cu prevederile art.3 lit. j din Legea nr.356/2003, organizează concursul de proiecte pentru proiectele din anul 2011 în domeniul artelor vizuale.

II. Tema

Tema strategiei IRCCU Veneţia în domeniul artelor vizuale pentru anul 2011 va fi „Fostering Artistic Practices“ („Încurajarea practicilor artistice”).


III. Concept

Scopul strategiei IRCCU Veneţia în domeniul artelor vizuale, precum şi al organizării prezentului concurs este de a oferi artiştilor vizuali oportunitatea de a înţelege/interacţiona cu profilul specific şi cu patrimoniul IRCCU Veneţia (situarea sa în peisajul cultural al oraşului, rolul său în cercetarea umanistică, istoria, documentele sale, colecţia sa de artă etc.).
Definirea obiectivului a plecat de la constatarea că practicile artistice contemporane sunt tot mai mult focalizate asupra istoriei (recente sau nu, private sau colective), rescrierea acesteia dintr-o perspectivă insolită, asupra arhivei ca substanţă/material a/al creaţiei, asupra documentului cândva rătăcit sau doar inert, aflat în suspans.
Candidaţii vor trebui să acorde proiectului propus semnificaţia unei expoziţii şi nu aceea de simplă documentare/publicare.
Astfel, intenţia IRCCU Veneţia este de a oferi autorilor câştigători nu atât o direcţie tematică, ci un cadru metodologic de lucru, favorizând practica artistică.
Concursul este adresat autorilor din variatele domenii ale artelor vizuale, care pot propune acţiuni/gesturi/răspunsuri creative care să fructifice limbaje şi strategii proprii ştiinţelor umane (sociologia, antropologia, istoria etc.).

IV. Juriul

Se va constitui un juriu care va stabili o temă anuală a concursului de proiecte în domeniul artelor vizuale la IRCCU Veneţia. Juriul se va întruni la Veneţia după depunerea candidaturilor pentru evaluarea şi selecţia proiectelor câştigătoare. Acesta este constituit dintr-un număr impar de membri, desemnaţi prin ordin al Preşedintelui Institutului Cultural Român la propunerea IRCCU Veneţia.
Membrii juriului vor fi specialişti din domeniul artelor vizuale, care nu au calitatea de angajaţi ai Institutului Cultural Român, cu excepţia reprezentantului IRCCU Veneţia, care va acorda punctaj doar pentru fezabilitatea proiectelor.


V. Criterii de selecţie

Criteriile de selecţie ale juriului vor fi următoarele:
1. încadrarea în tema şi conceptul indicate de juriu:
2. fundamentarea proiectului;
3. fezabilitatea proiectului (posibilitatea de realizare practică şi încadrarea în bugetul estimat; raportul între costurile estimate şi rezultatele aşteptate; relevanţa/oportunitatea costurilor propuse pentru implementarea proiectului);
4. adaptarea proiectului la spaţiul (spaţiile) pus(e) la dispoziţie.

VI. Proiecte expoziţionale

În cursul anului 2011, strategia IRCCU Veneţia în domeniul artelor vizuale se va concretiza într-un număr de maxim patru proiecte, în funcţie de disponibilitatea spaţiilor expoziţionale.
Spaţiile expoziţionale puse la dispoziţia artiştilor vor fi:
Mica Galerie (Anexa 1) a IRCCU Veneţia (5 aprilie – 15 mai 2011, 17 mai – 3 decembrie 2011, 5 decembrie – 31 ianuarie 2012)
şi
Noua Galerie (Anexa 2) a IRCCU Veneţia (5 aprilie – 15 mai 2011, 5 decembrie – 31 ianuarie 2012)

VII. Forme de sprijin material pentru realizarea proiectelor

Sprijinul material se acordă persoanelor fizice în condiţiile prevăzute de prezentul regulament şi cu încadrarea în cuantumul sumelor alocate cu această destinaţie.

Acordarea sprijinului material se face în baza hotărârii juriului care se stabileşte rezultatele selecţiei, forma şi cuantumul sprijinului material.

Pentru realizarea proiectului (concept, implementare, documentare) Institutul Cultural Român va contribui cu o sumă de maximum 11 000 EUR pentru fiecare proiect în parte, în funcţie de necesităţi, conform procedurilor financiar-contabile ale Institutului Cultural Român.

Solicitanţii pot beneficia de sprijin material din partea Institutului Cultural Român pentru un singur proiect, care se va desfăşura în anul financiar pentru care s-a organizat concursul.


VIII. Modalităţi de înscriere

Înscrierea la concurs se va realiza fără taxă, prin transmiterea documentaţiei prevăzute în prezentul regulament pe cale poştală.

Concursul este public şi se adresează creatorilor din domeniul artelor vizuale, cetăţeni români sau străini.

Nu pot participa la concursul de proiecte, direct sau indirect, persoanele care au participat la organizarea sa, angajaţi ai Institutului Cultural Român sau ai institutelor culturale româneşti din străinătate, membrii juriului, membrii familiilor sau asociaţii profesionali ai acestora.

Un proiect poate fi destinat fie unui singur spaţiu, fie ambelor spaţii în mod unitar.

Dosarul pentru participarea la concurs va conţine:

• Formular de înscriere completat, datat şi semnat (Anexa 3);
• Curriculum Vitae al autorului, în limba română şi în limba engleză;
• Prezentarea conceptului artistic al proiectului, în limba română şi în limba engleză;
• Portofoliu cu imagini ale proiectelor sau ale lucrărilor realizate anterior;
• Planşe care să cuprindă prezentarea proiectului la scara stabilită de autor şi care vor cuprinde perspective, vederi, schiţe, planuri, secţiuni caracteristice şi alte detalii (opţional);
• Descrierea etapelor proiectului;
• Bugetul estimativ, detaliat pe categorii de cheltuieli (contribuţia Institutului Cultural Român nu poate depăşi suma de 11 000 EUR).

Dosarele proiectelor vor fi transmise prin poştă până cel târziu la data de 31 ianuarie 2011 (data poştei) la adresa:
Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia
Palazzo Correr, Campo Santa Fosca, Cannaregio 2214 – 30121
Venezia – ITALIA
Pe plic va fi menţionat „Fostering Artistic Practices“.

IX. Contestaţii

Participanţii la concurs pot depune contestaţii numai cu privire la respectarea procedurii de organizare şi desfăşurare a concursului în perioada menţionată la capitolul X.
Contestaţiile vor fi transmise la adresa istiorga@tin.it
Comisia pentru soluţionarea contestaţiilor va fi alcătuită dintr-un număr impar de membri, desemnaţi prin ordin al Preşedintelui Institutului Cultural Român. Din comisia pentru soluţionarea contestaţiilor nu pot face parte membrii juriului. Contestaţiile se soluţionează în termen de 5 zile de la data expirării termenului de depunere a contestaţiilor.


X. Calendarul concursului

• Anunţarea publică a concursului: 30 noiembrie 2010
• Data limită de depunerea a dosarelor: 31 ianuarie 2011
• Evaluarea dosarelor: 15-16 februarie 2011
• Anunţarea rezultatelor: 20 februarie 2011
• Depunerea contestaţiilor: 23-25 februarie 2011
• Afişarea rezultatului contestaţiilor: 3 martie 2011

Rezultatele concursului vor fi făcute publice prin intermediul site-ului www.icr.ro şi www.icr.ro/venetia/ .


XI. Persoana de contact

Întrebări cu privire la organizarea prezentului concurs se pot adresa la alexandru.damian@icr.ro

Expoziţia reuneşte 32 de lucrări de grafică, remarcabile prin diversitatea tehnică - de la creion şi acuarelă la tuş, pasteluri şi acvaforte. Tematica este foarte variată, publicul putând admira portrete (Doctorul Ioan Cantacuzino, Bărbat citind, Autoportret, Tânără la malul mării), nuduri (Clara Spida, Louise Cansot, Nud cu măr - Zita Blondeau), peisaje (Place Dauphine, Portul Le Havre, În apropiere de Maudon, Peisaj de ţară) şi naturi moarte. Uneori Pallady experimentează subiecte legate de lumea artistică, acestea materializându-se în compoziţii inedite: o sală de lucru a binecunoscutei Académie de la Grande Chaumière sau Modelul, care înfăţişează un nud în timp ce este desenat de doi artişti.

Personalitatea lui Theodor Pallady (1871-1956) a dominat mai mult de o jumătate de veac scena artistică românească. Intrarea pictorului în lumea artelor a coincis pe plan european cu o perioadă de mare efervescenţă creatoare, de tatonări, dar şi de mutaţii stilistice şi ideologice semnificative. În 1889, Pallady pleacă la Paris şi, începând din 1892, lucrează în atelierul lui Gustave Moreau, unde îi are colegi pe Matisse, Manguin, Jean Puy şi Camoin. Se întoarce în ţară în 1904, dar continuă să expună la Paris până în 1940. Creaţiile lui Theodor Pallady, spre deosebire de cele ale artiştilor francezi cu care împărtăşise atât formarea artistică, cât şi o durabilă prietenie, sunt expresia unei căutări perpetue a clasicului şi a echilibrului. Fascinat de aceste coordonate, Pallady se distinge de explozia afectivă a fovismului, dând totodată şi o notă autohtonă lucrărilor sale.

 

sursa: http://www.mnar.arts.ro/

2) Andy Warhol a vândut un număr de 764 loturi, din 1,082 de loturi, care au fost puse în vânzare, pentru suma de $355,732,348 (peste $465,000 per lot)

                                   

3) Alberto Giacometti a vândut un număr de 75 loturi, din 101 de loturi, care au fost puse în vânzare, pentru suma de $238,049,966 (peste $3.17 millioane per lot)

Christian Hartmann/Reuters

4) Henri Matisse a vândut un număr de 203 loturi, din 291 de loturi, care au fost puse în vânzare, pentru suma de $196,189,286 (peste $966,000 per lot)

                                   

5) Amedeo Modigliani a vândut un număr de 17 loturi, din 29 de loturi, care au fost puse în vânzare, pentru suma de $156,661,240 (peste $9.21 millioane per lot)

 

6) Roy Lichtenstein a vândut un număr de 245 loturi, din 308 de loturi, care au fost puse în vânzare, pentru suma de   $124,393,190 (peste $507,000 per lot)

                           

7) Claude Monet a vândut un număr de 27 loturi, din 30 de loturi, care au fost puse în vânzare, pentru suma de $89,726,464 (peste $3.32 millioane per lot)

  

 

8) Gustav Klimt a vândut un număr de 37 loturi, din 60 de loturi, care au fost puse în vânzare, pentru suma de $76,534,403 (peste $2 millioane per lot)

 

9) Gerhard Richter a vândut un număr de 121 loturi, din 177 de loturi, care au fost puse în vânzare, pentru suma de $75,687,768 (peste $625,000 per lot)

 

10) Jean Michel Basquiat a vândut un număr de 58 loturi, din 70 de loturi, care au fost puse în vânzare, pentru suma de $73,897,940 (peste $1.27 millioane per lot)

 

11) Mark Rothko a vândut un număr de 8 loturi, din 9 loturi, care au fost puse în vânzare, pentru suma de $72,137,804 (peste $9 millioane per lot)

 

12) Lucio Fontana a vândut un număr de 100 loturi, din 150 de loturi, care au fost puse în vânzare, pentru suma de $62,948,801 (peste $629,000 per lot)

 

 

13) Zhang Daqian a vândut un număr de 124 loturi, din 133 de loturi, care au fost puse în vânzare, pentru suma de $60,481,886 (peste $487,000 per lot)

 

14) Yves Klein a vândut un număr de 42 loturi, din 52 de loturi, care au fost puse în vânzare, pentru suma de $53,261,592 (peste $1.26 millioane per lot)

 

15) Alexander Calder a vândut un număr de 176 loturi, din 246 de loturi, care au fost puse în vânzare, pentru suma de $52,090,908 (peste $295,000 per lot)

 

16) Fernand Léger a vândut un număr de 122 loturi, din 174 de loturi, care au fost puse în vânzare, pentru suma de $51,729,465 (peste $424,000 per lot)

 

17) Auguste Renoir a vândut un număr de 152 loturi, din 216 de loturi, care au fost puse în vânzare, pentru suma de $49,988,171 (peste $328,000 per lot)

 

18) J.M.W Turner a vândut un număr de 18 loturi, din 24 de loturi, care au fost puse în vânzare, pentru suma de $48,850,401 (peste $2.71 millioane per lot)

 

19) Joan Miró a vândut un număr de 518 loturi, din 707 de loturi, care au fost puse în vânzare, pentru suma de $48,105,908 (peste $92,000 per lot)

 

20) Marc Chagall a vândut un număr de 488 loturi, din 690 de loturi, care au fost puse în vânzare, pentru suma de  $46,309,364 (peste $94,000 per lot)

Totalul vânzărilor se ridică la suma de: $2,338,485,534.

sursa http://www.mutualart.com/