Editoriale
Poziţionări faţă de integrarea globală în cultura românească actuală
Written by prof.univ.dr.Alexandra Titu
Ultimele evenimente sudest europene, ca şi accelerarea dispersivă a istoriei acestei regiuni în deceniul final al secolului trecut şi în primul deceniu al acestui secol, adaugă un grad suplimentar de complexitate şi dificultate raportării la conceptul şi procesul concret al integrării formaţiunilor statale ale zonei, şi, implicit dezbaterii culturale tensionate de aspiraţia spre integrare în geografia mondializării, cu exigentul său cosmopolitism, şi reacţia conservatoare la riscul pulverizării unităţii centripete a propriei identităţi. O altă temă a tensiunii şi dezbaterii implicite este accesarea arealului expansiv globalizant prin intermediul Europei, sau prin practica modelelor şi suporturilor dezvoltării transatlantice.
Urmând un tropism, care a orientat transformarea modernă a tipului de societate, de economie şi cultură, formulat în secolul XIX, şi continuat pe tot parcursul secolului XX, actualitatea culturală românească răspunde, în dilematica sa complexitate, complexităţii unei culturi europene la rândul său confruntată cu presiunile divergente, clivante, ale aspiraţiilor spre universalismul, care este unul dintre programele sale tradiţionale, astăzi formulat ca globalism, şi afirmarea unei conştiinţe europene, la rândul său nu doar expansive ci şi, deloc paradoxal, enclavizante.
Read more: Poziţionări faţă de integrarea globală în cultura românească actualăArta fără machiaj
Written by Mircea Țara
11:11 PM. În pat. Etaj 4. Camera 2.
Cele două puncte pâlpâie fără oprire. E greu să începi ceva dela zero. E greu să te așezi în fața unei hârtii albe și să începi să scrii marea operă a secolului XXI. Cartea care va revoluționa literatura, care va mișca zeci și zeci de mii de suflete. E greu să începi, dar e și mai greu să continui. E și mai greu să perseverezi. Să stai drept, coloana vertebrală să îți fie din granit, nimic să nu o încline sau să o sfarme. E greu să nu tremuri, să nu te oprești, să nu te lași distras de luminile strălucitoare și nu mă refer la stele, ci la acele lumini care pentru că sunt atât de aproape și atât de puternice (dar nesfârșit de false), acoperă, obturează, ascund strălucirea adevăratelor stele. Lumina adevărată se zărește și se percepe doar cu ochii închiși. Doar atunci când e beznă ca-n cel mai adânc și depărtat colț al dulapului în care te ascundeai când erai mic, doar atunci se văd stelele.
Să începi e greu, dar mai greu e să continui să crezi în ceea ce ai început, în misiunea ta, în puterea ta, care dacă tot veni vorba nu e a ta, nu vine de la tine și nu e pentru tine. Ca și replica aceea faimoasă din Spider-man: ”Nu uita. Împreună cu puterea vine și o mare responsabilitate” (cred că așa era).
Percepţia în mediul vizual
Written by Lucian Enășoni
Orange. E interesant cum acest cuvânt trimite mintea omului spre gustosul fruct exotic, spre o binecunoscută companie de telefonie sau spre cea mai caldă culoare din spectrul cromatic. Percepţia produce sesizarea, cu ajutorul simţurilor si a gândirii, a tuturor obiectelor înconjuratoare. Şi nu numai a obiectelor, dar şi a formelor, culorilor sau materialităţii. Există şi putem vorbi despre o percepţie formată a oamenilor. Adică un cumul de cunoştinţe perceptuale antrenate ce arbitrează noua direcţie pe care va acţiona percepţia. Percepţia se foloseşte în spaţiul filmului, în design, în publicitate, în fotografie şi în general în media. Însă percepţia nu e un element recent descoperit. Pictorii din antichitate se foloseau de această capacitate umană cu o măiestrie de invidiat, ţinând cont de posibilităţile tehnice ale vremii.
