Strada Blândeții
Written by Janina Oae28
Dec
2010
De curând….de..sâmbătă..locuiesc pe Strada Blândeții..m-am hotărât să mă mut acolo…De acolo văd ferestrele lungi și perdelele ce mătură podeaua… podeaua aceea veche care scârțâie...podeaua aceea mereu murdară de culori.. plină de pensule risipite..creioane colorate și cărți ce miros a portocală și a vânt.Din camera aceea văd toate lucrurile pe care Dumnezeu le-a creat pentru mine…pentru noi și ma întreb de ce locuiesc atât de puțini oameni aici….De acolo pornesc în călătorii scurte sau lungi..îmi iau traista mea, var, câteva penițe,câteva tușuri, bucăți de hârtie, culori, câteva pensule...o carte sau două și pornesc la drum.
Străzile se transformă sub umbra pașilor mei, clădirile zâmbesc, mă agăț de nori ajutată de umbrela mea albastră…zbor pretutindeni cu aripile mele crescute din cuvânt….ilustrațiile mă urmăresc..le văd..merg după mine..câmpiile, oamenii, gesturile, pantofii...zâmbetele se transformă în ilustrații de carte…….
Noaptea câmpiile sunt alb(astre)..așa le place lor să fie…așa…îmi plac și mie să fie ..iar cerul are..ferestre de lumină…dimineți cu picioare goale prin iarba udă de atâta sclipici căzut din cer peste noapte.. roua.. ea era :)
Mai tarziu pe la amiază a plouat....apoi curcubeul a ieșit din castel…iar trenul mergea pe soare….privesc totul.. mă minunez și mă întreb de ce oamenii nu se bucură ..mmm.….se urcă in mașinării rapide înconjurați de cifre și de socoteli.. nu mai știu ce caută se agită și se învârt fără rost. . …….trebuie să fac ceva…trebuie să-i ajut să se bucure... Îmi răstorn traista și mă apuc de lucru …am sa le desenez tot ce văd…toate lucrurile de care mă bucur eu… se vor bucura și ei cu mine..se vor muta și ei aici :)
