Mic Tratat din Biologia unui Coate-Goale Narcisist
Written by Cristiana AnghelTotul se vede altfel
din locul unde stau eu
orizontul se desființează
fiindcă mă aflu deja acolo
și îmi împrăștii ochii
pe întinderi mari de cer.
Formele mi se confesează
Se desfac în volume
înaintea mea.
Realitatea mea are o cromatică
mai bogată decât visele unora
dar anumite nuanțe ard la contactul cu oxigenul.
Aud dincolo
de bariera armonică de 3 litere: A; Lși O
Sunete complexe
mi se descompun în urechea internă
(deși uneori aș prefera să nu-
nu am de ales,
sunt un corp-instrument
si mă proiectez pe mine în toate ca să mă asigur ca exist.)
Mâna stângă îmi dictează ce să scriu
și cu Mâna dreaptă ridic construcții monumentale
Nu mai spun ca aș dansa și cu un Picior de lemn
ca să mătur în jurul meu
mai eficient ca un uragan.
Este vorba despre
straniile rămășițe
din Respirația stramoșilor
și a urmașilor
ce se cheamă
Inspirație. Atât.
Sinceritatea mea dă pe-afară,
dar daca n-ai invățat sa citești invizibilul
pot părea mincinos.
Adevărul e că toate certitudinile mele sunt provizorii
Și prezic formule cu termen de expirare imprecis.
